La sfarsitul vietii vei fi un fumator nefericit

Autor: ioanam  /  Categorie : mersul esential si sincer

M-am intors de la cursul de geopolitica (un curs care reuseste sa ma tina treaza in fiecare marti de la 07:30 la 10:00) cu domnul profesor Samuel Furfari, m-am pus la calculator, am dechis mess-ul, mailurile, statisticile de ecostudent, etc, etc. Aveam de gand sa ma apuc de ditamai raportu’ al weekendului trecut cand am avut o practica urata, ploioasa, inamolita, friguroasa in ” les Ardennes belges ” insa evident ceva s-a petrecut.

campanie-brazilia

Blogul pe care eu il citesc cel mai des, pentru ca imi place, e genul meu si pentru ca e mereu link pe mess la el este acesta. Acu’ poate va intrebati si ce’i cu asta. Ei bine postul acesta ! De mai multe ori Petru a tot pomenit de fumat pe blogul lui si de fiecare data am evitat sa scriu vreun comentariu, (unele dintre comentariile deja postate mi-au taiat orice chef si in general fug de confruntari, ups). Apoi mi-am zis ca voi mai scrie si eu pe blog dar mai bine evit subiectul caci ecostudent este un blog despre mediu si pentru mediu, si ca destul pisalogesc toti oamenii cunoscuti si necunoscuti cu subiectu asta si sfarsesc fara argumente total dezarmata, dezamagita si furioasa in fata unui: “Fumez pentru ca imi place”. Citeste mai departe…

Despre sustenabilitate

Autor: ioanam  /  Categorie : mersul esential si sincer

sustenabil

Dintotdeuna m-a fascinat cum principiile (unele dintre ele prezentate in micul dictionar; vezi integralitatea, echilibrul dinamic) ecologiei se pot aplica cu desavarsire in viata de zi cu zi si cum de fapt toate stiintele se ingemaneaza undeva sub ochii nostri. La fel cum in creierul nostru nu este vorba de numarul de neuroni, ci de numarul conexiunilor dintre ei.

Practic inca de pe bancile scolii materiile ne sunt prezentate separat: fizica, chimia, biologia, matematica, chiar si literatura, cand de fapt fiecare dintre ele luate la rand ne invata aceleasi lucruri numai ca de maniera diferita. Luate impreuna se ingemaneaza la granite formand un minunat tot, imperfect ce’i drept. Nu am sa prezint aici unde vad eu punctele de contact pentru ca am credinta ca frumusetea consta in a le descoperi fiecare pe ale sale. Citeste mai departe…

460 kg carbon

Autor: ioanam  /  Categorie : in linii mari

- era targetu’ IPPC la un moment dat in 1996; 460 kg /persoana/an emisii de carbon (medie planetara), pentru a opri cresterea de CO2 in atmosfera;

- 10% din emisiile unui american/australian/canadian, in 2004

- 15% din emisiile unui neamt/danez in 2004;

- 20% din emisiile unui britanic in 2004;

- 25% din emisiile unui spaniol in 2004;

- 35% din emisiile unui francez/suedez/elvetian/portughez in 2004;

- 45% din emisiile unui mexican in 2004;

- 50 % din emisiile unui argentinian/chinez (cred ca au crescut mult din 2004);

- 1,5% din emisiile unui indian in 2004 (si aici au fost schimbari importante);

- 0,4% din emisiile unui nigerian in 2004;

- un zbor dus-intors paris-new york;

- 3200 kWh electricitate in GB (cu un kWh poti da cu un aspirator de putere 1000W, o ora)

- 50-500 kg din diferite produse manufacturate (sa nu uitam de toate emisiile “realizate” cu prilejul fabricarii produselor = energia gri)

- 1,5 notebook-uri cumparate;

-  2t ciment (pentru o casa de 100mp e nevoie de 10t);

- 5000 km parcursi in oras in aglomeratie in Twingo;

- 2000 km parcursi in oras in aglomeratie cu chestiile alea mari;

- 7200 kWh de gaz natural (care iti ajunge pentru cateva luni de incalzire);

- 180 kg de carne de vita;

- 2800 l de lapte.

Sursa: IPPC, manicore

mic dictionar accesibil de termeni verzi-partea 2

Autor: ioanam  /  Categorie : in linii mari

Iata o serie proaspata de termeni de mediu pe care eu ii consider deosebit elocventi si care sunt din pacate, mai putin cunoscuti noua.  Sa ne tot dea de gandit…

Civilizatie = opusul lui “Las’o ba, ca merge asa!”; a nu se confunda cu civilizatia betonului, civilizatie sufocata, in pericol de dezumanizare.

Decarbonizarea economiei = decuplarea cresterii economice de consumul de combustibili fosili; dezvoltare economica fara crestere proportionala a emisiilor de dioxid de carbon.

Economie ecologica (ecological economics) = disciplina foarte recenta, (printre ai carei fondatori se numara un roman) care integreaza de maniera globala si explicita legile naturale, conceptele ecologiei si ale economiei. Nu este sinonima cu economia de mediu (environmental economics), care aplica principiile economiei clasice factorilor de mediu. Aici se cuvine sa mai fac o observatie: impactul de mediu nu este acelasi lucru cu impactul ecologic. Cel din urma integreaza pe langa aspectele de mediu si dimensiunea economica si mai ales sociala: degeaba ai crestere economica si mediu protejat fara o dezvoltare fireasca a societatii, si inegalitate sociala la loc de cinste. Nu mai e nevoie sa spun ca la noi toata lumea face studii de impact de mediu si preda economia mediului.

Economia de serviciu = service economy (economie de functionnalite), adevarata trufanda a gandirii holiste. Seviciile inlocuiesc bunurile, clientilor li se pun in vanzare servicii, nu bunuri materiale. Fara sa apeleze la nevoia omului de a poseda, economia de serviciu gadila nevoia de a face, de a participa, de a interactiona, aducand in mod aparent mai putine prejudicii mediului.

Integralitate si emergenta = propietate miracol a sistemelor ecologice si care ne scoate de multe ori din bucluc. In lumea vie niciodata intregul nu va fi egal cu suma partilor lui. Cel mai simplu exemplu: o bicicleta demontata si montata la loc va fi intotdeuna o bicicleta (cu conditia sa nu ratacim piesele). O broscuta disecata si recusuta va fi… un bun material de studiu.

Emergenta este o consecinta a integralitatii. Sistemele ecologice situate pe niveluri superioare de organizare (complexe de ecosisteme, ecosfera) au propietati emergente noi, fata de cele situate pe niveluri inferioare. Cu cat avansam in complexitate, avem sansa ca propietatile emergente ale intregului sa fie mai numeroase, mai utile si cu atat mai uluitoare. Se aplica atat relatiilor economice cat si grupurilor sociale.

NegaWatt-ul = masoara cantitatea de energie economisita pentru obtinerea aceluiasi rezultat (bun sau serviciu) ca si in cazul utilizarii intregii cantitati de energie; exemplul clasic este cel al becului incandescent (80W) fata de becul fluorescent (20W). Cladirile bine izolate, cu ventilatie naturala (passive cooling, night cooling, night chilling,…nu, nu este vorba despre AC) si o climatizare bine gandita sunt mari producatoare de negawatt.

Servicii de mediu = Aceasta notiune mi se pare fundamentala si simpla constientizare e existentei ei poate lumina multe minti. Natura este cel mai mare furnizor de servicii. Aceste servicii au fost dintotdeuna considerate drept un “dat” al omenirii si din aceasta cauza total invizibile ochiului uman. De cele mai multe ori ele sunt mult mai importante decat bunurile furnizate de natura (lemn, minerale, apa, cereale, fructe) si prin urmare mult mai greu de cuantificat, de transpus in termeni monetari. Alt lucru care trebuie precizat este ca un sistem ecologic furnizeaza cu atat mai multe servicii cu cat a parcurs mai multe stadii de evolutie, cu cat se afla mai aproape de stadiul de climax… iar aici intra in scena vechea poveste cu padurea replantata care nu furnizeaza nici 20% din serviciile unui sistem forestier matur si netulburat.  Dupa parerea mea lista serviciilor de mediu este infinita, iar “alergatura” actuala care se face pentru clasificarea, enumerarea, cuantificarea lor mi se pare intr-o masura lipsita de sens si fara sanse de a se va sfarsi vreodata. Important este sa stim ca exista: reglarea climei si a temperaturii, purificarea aerului, reglarea regimului hidrologic, ciclurile bio-geo-chimice, reciclarea elementelor esentiale (azot, carbon, fosfor, etc, etc), suportul pentru activitatile agricole si nu numai, capacitatea naturala de epurare a poluantilor, capacitatea de dilutie a produsilor toxici, functia cultural-educationala si multe altele, numai si numai datorita sistemelor ecologice naturale si nu a celor antropizate. Inclocuirea serviciilor de mediu prin tehnologie nu se poate face decat la scara spatiala restransa si cu eficacitate redusa.  Daca, cum si cand mintea umana va putea cuprinde maretia naturii, ramane de vazut.